Sfintele Paști

Din tradiția pascală a locului fac parte câteva obiceiuri, transmise din generație în generație. Este de exemplu, obișnuința ca în Cristian cheltuielile legate de organizarea Sfintelor Paști la biserică să fie suportate de o familie donatoare. Familiile doritoare se înscriu pe o listă de așteptare, iar în anul în care le vine rândul, de Sfintele Paști se achită de o serie de îndatoriri precum: curățenia bisericii și înfrumusețarea acesteia cu flori; cumpără pâinea și vinul care se vor sfinți și se vor oferi credincioșilor drept păștițe; cumpără o lumânare din ceară curată, care se împodobește cu flori și se oferă preotului spre a fi folosită la chemarea Veniți de luați lumină!; aduc spre sfințire, la Sfânta Liturghie din Joia Mare, produse tradiționale: ouă roșii, vin, pâine, brânză, miel. Adeseori familia care dă Paștile, oferă bisericii și o donație în bani sau achiziționează un obiect necesar cultului (veșmânt preoțesc, veșminte pentru uși și icoane, cărți liturgice sau icoane, sfeșnice sau candele etc.)

Pe durata Postului Mare, la biserică se organizează săptămânal Taina Sfântului Maslu, Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite, precum și Deniile din rânduiala bisericească.

Din tradiția culinară a locului amintim ciorba de miel acrită cu măcriș, care în majoritatea cazurilor este adunat din curtea bisericii, precum și prăjitura numită hencleș. De asemenea, se păstrează încă obiceiul ca vopsitul ouălor să se facă prin folosirea foilor de ceapă și decorarea cu frunze și flori din grădini. În prima zi de Paști se întâlnește pe ulițele satului obiceiul stropitului fetelor, care este împrumutat de la comunitatea săsească, pe vremuri majoritară numeric în Cristian.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Reclame