Scurt istoric al comunei

În ,,Repertoriul arheologic al judeţului Sibiu” apare la numărul 67 localitatea CRISTIAN – anul primei atestări scrise 1223.

Într-un studiu apărut la Editura Academiei R.S.R. în 1966 în două volume comuna Cristian apare trecută cu toate denumirile ei de-a lungul istoriei sale.
1223 Insula Christiana,
1323 Insula Christiani,
1329 Insula Cristiani,
1332 – 1355 sacerdotes de Maiori Insula et de Minori,
1343 Insula Cristiana,
1359 Insula, Insula Magna,
1383 Insula Maior,
1395 Kereztenyzygeth,
1431 Keresthyenfalua,
1468 Grosau, Grosaw,
1478 – 1480 Hawin, Hawnen,
1503 Awen,
1569 Kereszténysziget,
1733 Keresztian,
1750 Krisztian,
1850 Keresztény Sziget, Krisztyán,
1854 Kereszténysziget, Grossau, Cristian – numele comunei în cele trei limbi, română, germană şi maghiară

Se presupune că localitatea a fost colonizată la cererea regelui Ungariei Géza II, în cursul primului val de colonizări, între 1141-1161.

În 1493 localitatea este incendiată de năvălitorii turci. În perioada 1472-1498 are loc transformarea bazilicii romanice într-o biserică gotică cu trei nave. Nava principală are lungimea de 18,3m și lățimea de 17,5m, corul principal are lungimea de 15,5m și lățimea de 8,4m. Coama acoperișului se înalță la 28,4m, respectiv 26,3 m.

În 1529, localitatea a fost din nou incendiată, de data aceasta de ostaşi ai boierului muntean Drăgan, care au asediat în septembrie Sibiul.

În 1553 localitatea a fost decimată de epidemiile de ciumă și de holeră. Au urmat patru alte epidemii în 1706 și1755.

În 1599 biserica fortificată a fost cucerită de Mihai Viteazul.

În 1658 a avut loc prima invadare a localității de către tătarii care au asediat în Sibiul. Satul a fost din nou incendiat.

În 1690 se ține în biserica fortificată o adunare a Dietei Transilvaniei, ocazie cu care nobilul Emerich Tokoely a fost ales principe al Transilvaniei.

În 1719, în biserică se construiește un nou altar al bisericii evanghelice, în stil baroc.

În perioada 1721-1736, ca urmare a epidemiilor, populația satului scade drastic. Din 176 gospodării recenzate în 1508, mai rămân 63 de gospodării populate. Alte 32 sunt în paragină.

Se reconstruiește o parte a zidului de incintă al bisericii evanghelice și, cu ajutorul înspectorului Clockner din Sibiu, se reabilitează biserica.

În anul 1734, sub domnia lui Carol al VI-lea, Împărat Roman, din ținuturile aflate sub dominația  Casei de Habsburg au fost deportați în Transilvania protestanții ce trecuseră la confesiunea evanghelică luterană. Deportarea celor peste 800 de persoane, din care în jur de 200 din Carintia, a fost mascată sub denumirea germană de Transmigration. Aceștia s-au stabilit în trei sate din apropiere de Sibiu: Neppendorf (Turnișor, azi cartier al Sibiului), Großau (Cristian, Sibiu) și Großpold (Apoldul de Sus, Sibiu), și sunt cunoscuți sub denunirea de Landler, iar așezarea lor în aceasă zonă ca Landlersiedlung.

În perioada 1735-1738 în Cristian sunt colonizați 160 de astfel de imigranți, veniți mai ales din localitățile austriece Hallstatt, Ischl, Gosau, Lauben și Goisern.

În 1752-1756 vine un nou val de imigranți landleri din Austria Superioară

În 1775, biserica primește o orgă, construită de Johannes Hahn.

În 1805 se reface și se înalță turnul bisericii, deteriorat de un cutremur. Se construisc cele patru turnuri de colț.

În 1891 satul este din nou victima unui mare incendiu.

În ianuarie 1945 populația de etnie germană din sat a fost deportată în URSS. Pe 13 ianuarie 1945, au fost ridicați de la casele lor 348 de gemani, din care 51 au murit pe drum sau în lagărele de muncă sovietice. Ultimii supraviețuitori s-au întors acasă în 1952.

În martie-iunie 1945, prin reforma agrară, populația germană a fost deposedată de pământuri (din care în proporție de 98% au fost date populației românești), pierzând și cetățenia și dreptul de vot.

În 1972-75 s-a trecut la ample reparații ale bisericii fortificate și la îndepărtarea efectelor cutremurului.

Din 1974, Nicolae Ceauşescu a inițiat emigrarea populației germane din Transilvania. Din cei 2.640 de sași existenți în Cristian în anul 1974, laRevoluţia din 1989 mai erau rămași 1.871. Prin dreptul la liberă emigrare de după 1989, s-a ajuns ca în 1996 să mai fie în sat doar 70 de sași. Numai în 1990, 1.217 de sași au plecat din localitate, cu destinația Germania sau Austria.

Obiective memoriale şi monumente istorice:

  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Obeliscul, ridicat în anul 1930 în memoria Eroilor Români, este amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe Bunavestire. Monumentul are o înălțime de 2,40 m, pe un soclu de 0,70 m și este realizat din beton. Pe fațada Obeliscului sunt înscrise: „EROI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL – 1914-1918“, precum și numele a 44 eroi români.
  •  Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Obeliscul se găsește amplasat în fața sediului Primăriei, fiind dezvelit în anul 1959, în memoria eroilor români căzuți în anul 1944. Acest monument este realizat din beton, placat cu marmură pe fațadă și este protejat cu un gard din lemn. Pe placa din marmură sunt inscripționate următoarele: “Ioan Nistor, căzut pe câmpul de luptă în 1944, in etate de 29 ani. În Munții Tatra, în pământ străin/ muri și fiul tot în luptă/ Era cu sufletul de doruri plin/ Ca o mlădiță din stejarul țării ruptă/ Lângă eroul tată-și află veșnicul alin“.
  • Casa Muzeu din Cristian

 

Este o casă monument de arhitectură din secolul al XVII-lea, compusă din cinci camere la etajul înălţat pe un parter pivniţă, pe strada IV, nr. 27.

Construită din piatră, cărămidă şi lemn, adusă astăzi la forma ei iniţială, casa vorbeşte de la sine despre concepţia şi modul de trai al populaţiei de colonişti saşi şi landleri, care veniţi în etape istorice diferite au conlocuit de veacuri cu populaţia românească băştinaşă. Tinda, cămara de afumat, camera mare din faţă, camera de locuit şi cămăruţa bătrânilor, toate au fost mobilate şi compuse într-un ansamblu de interior care redă în mod veridic imaginea modului de viaţă şi ocupaţia acestei populaţii.

Muzeul sătesc complex a fost inaugurat la 10 iulie 1969, în cadrul festivalului „Cibinium” şi prezintă istoria, arta şi cultura populaţiei româneşti şi germane, cu accent pe landeri – populaţie germană stabilită în Cristian, după 1730. În urma hotărârii Consiliului Local din 1997 s-a reorganizat şi a devenit „Muzeul Landerilor” .

  •  Biserica Ortodoxă cu hramul „Bunavestire”

 Biserica cu hramul ˝Bunavestire˝ din parohia Cristian I, comuna Cristian, judeţul Sibiu, este monument istoric fiind trecută în Catalogul Monumentelor la nr. 2792, categ.II. Nu s-au păstrat documente care să confirme data la care a început construcţia vechii biserici, dar inscripţiunile de la proscomidiar atestă anul 1790 ca an de finalizare a lucrărilor. Altarul bisericii este mai vechi, fiindu-i alipit ulterior corpul actualei biserici. Monumentul are proporţiile reduse ale unui paraclis şi se leagă de tradiţia bisericilor romanice ale Transilvaniei înălţate între sec. XIII – XV. Turnul clopotniţă este deasupra intrării, la apus. Biserica prezintă o pictură murală foarte valoroasă, în tehnica frescă (culori dizolvate în apă sau apă de var, aplicate pe tencuiala umedă) şi a fost realizată şi restaurată de-a lungul timpului de pictorii Stan Zugrav şi Ioan Zugrav (Altar, 1790), Ioan Zugrav (Naos, 1805), Ciobanu Gheorghe Firmilian (Pronaos şi pridvor, 1971), Bîrhală Mihail Gabriel (restaurare completa, 2008).

Biserica, aşa cum se prezintă astăzi, a fost construită cu mare greutate şi trudă de localnicii români ortodocşi, care la acea vreme erau minoritari într-o comunitate preponderent formată din saşi. Aşa se explică ridicarea lăcaşului de cult pe locul unuia mai vechi şi mai mic şi pictura din două epoci diferite, aşa cum rezultă din inscripţiile murale.

Periodic, prin efortul, grija şi dragostea preoţilor slujitori şi a credincioşilor, au fost realizate lucrări de întreţinere şi reparaţii. Între acestea enumerăm zugrăvirea, în anul 1971, a hramului ˝Bunavestire˝ deasupra uşii de la intrare, înlocuirea ferestrelor exterioare de la altar şi zugrăvirea bisericii în exterior. În anii următori a fost înlocuită duşumeaua, a fost reparat acoperişul, au fost adăugate jgheaburi şi burlane. Au urmat lucrări finalizate în anul 2009 care au constat în lambrierea capelei de la intrare, restaurarea în totalitate a picturii interioare şi exterioare, introducerea încălzirii centrale, înnoirea stranelor, schimbarea acoperişului. Cele mai recente activităţi au fost demarate în anul 2011 şi au constat în înlocuirea mobilierului din altar, a uşilor de la intrarea în pridvorul bisericii, restaurarea completă a Troiţei din cimitirul din curtea bisericii, recondiţionarea Monumentului Eroilor, construirea aleii de acces la biserică, zugrăvirea exterioară în Pamite.

De-a lungul timpului au slujit în sfântul locaş preoţii parohi Ioan Popovici, Dumitru Şurean, Ioan Popa, Constantin Moldovan, Ioan Răceu, Eugeniu Stănescu şi Ioan Avram. Începând cu 19 decembrie 2010, preot paroh este pr. dr. Adrian Roman. 

  • Cetatea fortificată a Bisericii Evanghelice

Acest monument istoric este compus din biserica foritificată şi este închinat „Sf. Servatius”. Ea a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIII – lea ca o basilică romană cu trei nave.

În jurul anului 1500 pentru protecţia bisericii se ridică două rânduri de ziduri în forma unui pentagon neregulat; în fiecare colţ se construieşte câte un turn de apărare patrulater. Zidurile erau despărţite între ele printr-un şanţ de o lărgime de mai puţin de trei metri. Se mai văd patru din cele cinci turnuri pătrate care flancau poligonul neregulat al incintei. Turnul de deasupra porţii de pe latura apuseană a dispărut.

Altarul cu ,,Răstignirea”, ca tablou principal datează din anul 1719 şi este un document al artei baroce din ţară. Încastrarea altarului în stil rococo a fost adăugată în secolul al XVIII – lea.

Casa parohială cu etaj a fost construită din piatră şi cărămidă pe la 1500 şi este un monument istoric.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s