Articol de Sfintele Paşti 2012

Cu ocazia Sfintelor Paşti 2012, Pr. Adrian Roman a scris pentru Gazeta de Cristian un articol dedicat semnificaţiei celei mai mari sărbători creştine.

Paştile creştine 

              Paştile noastre creştine sunt cereşti şi le înlocuiesc pe cele evreieşti care erau pământeşti. Dacă la Poporul ales Paştile erau un simbol al mântuirii lor din robia egipteană, la noi creştinii ele sunt cauză a mântuirii tuturor oamenilor, ele sunt universale. Ceea ce a fost în istoria Vechiului Testament o imagine ce a salvat doar pentru moment pe cei scoşi din Egipt, în Biserica noastră este un Adevăr pe care îl trăim şi care ne mântuieşte cu adevărat şi pentru veşnicie din robia păcatului.

                 La iudei Paştele era, aşa cum se traduce acest cuvânt, o „trecere”, adică cea a îngerului morţii sau cea a trecerii prin Marea Roşie. Pentru noi Sfintele Paşti sunt cu adevărat trecerea de la viaţa păcatului şi a morţii la o viaţă nouă în Hristos, păşire în viaţa veşnică. Trecerea noastră este una duhovnicească. Paştile sunt primite prin credinţă, prin Botez, acolo unde murim şi înviem cu Hristos. Trăim aceste zile ale Paştilor în mod spiritual, toate celelalte fiind imagini sau simboluri ale experienţei noastre creştine. Mielul est chip al jertfei celei blânde şi fără împotrivire a lui Hristos cel răstignit şi înviat. Ouăle roşii sunt simbol al vieţii celei noi răsărite din sângele curs pe Crucea Domnului. Ceea ce trăim noi creştinii însă, se află în interiorul sufletelor noastre. În cerul inimii noastre are loc Învierea pe care o primim în Biserică prin harul lui Dumnezeu, căci în Biserică Hristos se jerfeşte pe altarul cel sfânt în Liturghie. De acolo primim în suflet prin Sfânta Împărtăşanie lumina Învierii sombolizată prin aprinderea lumânilor ce ne arată ceea ce nu se vede, ceea ce se petrece în mod invizibil în inimile noastre.

       Dacă fiii lui Israel s-au salvat prin jertfa mielului din noaptea acelui Paşti istoric din Egipt şi ungerea cu sânge a uşilor, noi am primit ungerea la Botez şi am primit învierea Domnului prin jertfa Crucii şi prin viaţa ce izvorăşte din Taina Trupului şi a Sângelui Domnului: Sfânta Euharistie. Începutul Învierii noastre este în adevărata Jertfă a lui Hristos, Cel care s-a oferit pentru noi, cei care L-am primit mai întâi ca prunci în baia renaşterii prin Sfântul Botez. Tot aşa, poporul iudeu s-a salvat prin trecera Mării Roşii pentru ca pruncii lor să ajungă în pământul făgăduinţei. Începutul Învierii fiecăruia dintre noi este momentul Morţii şi al Învierii Domnului care ne-a dat Duhul Sfânt spre înnoirea noastră spre viaţa veşnică făgăduită celor credincioşi. Nicio jertfă nu a putut mântui cu adevărat înaintea celei a Fiului lui Dumnezeu întrupat căci niciuna nu era desăvârşită şi fără de prihană, lipsindu-i puterea vindecătoare şi deplinătea virtuţilor. Hristos este Rege cu adevărat al curăţiei, Om ceresc, Mire al umanităţii noastre cu care s-a unit pentru a o face curată, fără de păcat, plină de iubire şi desăvârşită. Pedeapsa şi moartea trec prin moartea lui Hristos aşa cum a trecut îngerul morţii pe la porţile iudeilor din Egipt în prima noapte a Paştilor, iar fiii lor au fost salvaţi prin semnul sângelui mielului jerfit la ultima lor cină în robia egiptenilor. Mielul cel ceresc, Iisus Hristos, face ca moartea să nu mai fie, să treacă pe lângă cel uns prin credinţa creştină. Hristos a călcat moartea pentru a ne trece la viaţă. Moartea care a intrat prin păcat e trecere către îmbrăcarea cu Hristos, intrarea cu Hristos la Cină, unirea cu Dumnezeu. Suntem chemaţi cu toţii să gustăm de la Masa Împărăţiei, să ne unim cu Domnul în Liturghie şi în toate Tainele Bisericii. Să ne curăţim sufletele pentru ca Domnul să intre în templul duhului nostru şi să-şi facă sălaş în adâncul fiinţei noastre. Să nu pierdem sfinţenia ce ne mântuieşte de egoism, de ignoranţă, de patimile noastre izvorâte din orgoliu şi din poftele cele rele.

             Veniţi cu toţii să luăm lumina Învierii şi să aprindem inimile noastre de bucuria dăruită de Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, iertând pe cel ce ne-a greşit şi cerând iertare celor pe care i-am rănit! Să pregătim calea Domnului către Ierusalimul spiritual din suflete prin pocăinţă, prin rugăciune, prin iubire şi multă milă. Veniţi să uităm toate de dragul Învierii şi aşa să spunem „Hristos a înviat”!

 

                                                                                  Pr. drd. Adrian Roman

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s