Ştiaţi că?…

 

  • CRISTIAN, CRISTIANA, CRISTINA. Aceste prenume foarte des întâlnite provin din numele latineşti „Christianus”, „Christiana”, adjective derivate de la „Christus”, nume cu care erau numiţi credincioşii creştini. Numele „Christos” (de la verbul „chrierin”, „a unge”), este de origine greacă şi apare în Septuaginta ca o traducere a termenului ebraic „mashi’ha” (uns, Mesia). „Mesia” a mai fost tradus în greacă prin „Christos”. „Chistianus” devine nume de persoană abia după ce creştinismul devine religie oficială, în vremea Sfântului Constantin cel Mare.  
  • La Editura Teofilia a apărut recent o carte de colorat cu texte explicative, prima din seria „Evanghelia în culori”. După cum spun reprezentanţii editurii, cartea este „un dar pentru cei mici, destul de nedreptăţiţi în oferta de carte ortodoxă de la noi”. Cartea are 40 de pagini şi conţine 32 de planşe de colorat despre Domnul Hristos, pornind de la izgonirea din Rai  şi mergând până la Înălţarea Domnului. Fiecare planşă este însoţită de un text despre evenimentele ilustrate şi de o  rubrica „Ce pot să învăţ de aici?”, care face mesajul Evangheliei actual în viaţa cotidiană a copilului, prin diverse problematizări sau activităţi practice.

  • Termenul condac a intrat în folosinţă abia în secolul al IX-lea, acest cuvânt provenind de la kontos, bastonaşul de lemn pe care se înfăşura pergamentul pe care se scria în acel timp. Trebuie subliniată diferenţa dintre condacul contemporan, care este un scurt imn religios ce măreşte şi descrie o sărbătoare sau un sfânt, şi condacul aşa cum era în secolul al VI-lea, pe vremea Cuviosului Roman. Condacul de acum era pe atunci doar prologul condacului în forma sa întreagă, care cuprindea 18-30 de strofe. Iniţial, compoziţiile Sfântului Roman erau numite pur şi simplu „psalmi” sau „ode”.
  • Denumirea Melodul se datorează printre altele şi faptului că Sfântul Roman este primul poet care scrie şi muzica pentru condacele sale. Biserica a apreciat mereu inspiraţia şi talentul Sfântului Roman pornind şi de la minunea care i-a dăruit vocaţia de melod, adică de compozitor de cântări bisericeşti.
  •  Termenul Acatist, în limba greacă, Akathistos înseamnă imn de multumire. Cantare de lauda, multumire si preamarire. Unul din acatistele cele mai cunoscute, este cel inchinat Maicii Domnului. Acest acatist are forma unui poem compus din 24 icoase si condace, fiecare icos fiind urmat de o litanie alcatuita din 12 stihuri, care se incheie cu invocatia : „Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!”. Nu se cunoaste cu certitudine cine l-a scris, el fiind atribuit pe rand: patriarhului Serghie al Constantinopolului (610-638), apoi lui George Pisidul, lui Fotie, lui Gherman, patriarh de Constantinopol (dupa un manuscris al lui Sf. Gali (550-647) din sec. al IX-Iea si in cele din urma lui Roman Melodul.
  • Prin Amin se exprima o dorinta in sens optativ „asa sa fie”. Acest cuvant este folosit de Hristos pentru a intari cele afirmate: „Amin, amin zic voua”.
  • Notiunea de catehizare are sensul de: a tine, a retine, a pastra, a instrui, a invata pe altii adevarurile de temei despre Hristos, mantuire, Tainele Bisericii, Traditie, etc.
Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s