Istoricul Parohiei

Biserica cu hramul ˝Buna Vestire˝ din parohia Cristian I, comuna Cristian, judeţul Sibiu, este monument istoric fiind trecută în Catalogul Monumentelor la nr. 2792, categ.II.

Nu s-au păstrat documente care să confirme data la care a început construcţia vechii biserici, dar inscripţiunile de la proscomidiar atestă anul 1790 ca an de finalizare a lucrărilor. Altarul bisericii este mai vechi, fiindu-i alipit ulterior corpul actualei biserici.

Monumentul are proporţiile reduse ale unui paraclis şi se leagă de tradiţia bisericilor romanice ale Transilvaniei înălţate între sec. XIII – XV. Turnul clopotniţă este deasupra intrării, la apus. Biserica prezintă o pictură murală foarte valoroasă, în tehnica frescă (culori dizolvate în apă sau apă de var, aplicate pe tencuiala umedă) şi a fost realizată şi restaurată de-a lungul timpului de pictorii Stan Zugrav şi Ioan Zugrav (Altar, 1790), Ioan Zugrav (Naos, 1805), Ciobanu Gheorghe Firmilian (Pronaos şi pridvor, 1971), Bîrhală Mihail Gabriel (restaurare completa, 2008).

Biserica, aşa cum se prezintă astăzi, a fost construită cu mare greutate şi trudă de localnicii români ortodocşi, care la acea vreme erau minoritari într-o comunitate preponderent formată din saşi. Aşa se explică ridicarea lăcaşului de cult pe locul unuia mai vechi şi mai mic şi pictura din două epoci diferite, aşa cum rezultă din inscripţiile murale.

Periodic, prin efortul, grija şi dragostea preoţilor slujitori şi a credincioşilor, au fost realizate lucrări de întreţinere şi reparaţii. Între acestea enumerăm zugrăvirea, în anul 1971, a hramului ˝Buna Vestire˝ deasupra uşii de la intrare, înlocuirea ferestrelor exterioare de la altar şi zugrăvirea bisericii în exterior. În anii următori a fost înlocuită duşumeaua, a fost reparat acoperişul, au fost adăugate jgheaburi şi burlane. Au urmat lucrări finalizate în anul 2009 care au constat în lambrierea capelei de la intrare, restaurarea în totalitate a picturii interioare şi exterioare, introducerea încălzirii centrale, înnoirea stranelor, schimbarea acoperişului. Cele mai recente activităţi au fost demarate în anul 2011 şi au constat în înlocuirea mobilierului din altar, a uşilor de la intrarea în pridvorul bisericii, restaurarea completă a Troiţei din cimitirul din curtea bisericii, recondiţionarea Monumentului Eroilor, construirea aleii de acces la biserică, zugrăvirea exterioară în Pamite. Acestor lucrări le-au urmat altele, în perioada 2012-2014, de drenaj în jurul bisericii, construcții alei de jur-împrejurul clădirii, dar și a unui drum de acces dinspre DN1 în curtea bisericii. S-a achiziționat lemnul necesar și s-a întocmit planul de arhitectură pentru amenajarea curții interioare și construcția unui altar de vară, a unei capele mortuare și a unui centru multifuncțional, plus magazie și grupuri sanitare.

De-a lungul timpului au slujit în sfântul locaş preoţii parohi Ioan Popovici, Dumitru Şurean, Ioan Popa, Constantin Moldovan, Ioan Răceu, Eugeniu Stănescu şi Ioan Avram. Începând cu 19 decembrie 2010, preot paroh este Pr. dr. Adrian Roman.

Descrierea monumentului

Biserica are dimensiuni modeste şi se compune din trei volume – altarul poligonal, decroşat faşă de nava împărţită în naos şi pronaos printr-un perete traforat, şi turnul clopotniţă situat în partea de vest, sub care se face accesul în biserică. Din acest punct de vedere, edificiul se încadrează în tipologia curentă a clădirilor de cult ortodoxe din zonă realizate din zidărie, cristalizată în sec. XVIII. Din această categorie fac parte, de exemplu, bisericile ortodoxe din Vale, Sibiel şi Răşinari.

Altarul este acoperit cu o boltă sferică adaptată la conturul poligonal şi este separat de naos printr-un perete traforat de trei goluri de uşă, precum şi de o deschidere semicirculară poziţionată deasupra uşii mediane.

Naosul şi pronaosul sunt acoperite cu bolţi sferice. Turnul-clopotniţă cu plan pătrat prezintă la parter un vestibul boltit sferic. Acoperişul este piramidal. Spre deosebire de celelalte părţi componente ale bisericii, turnul prezintă elemente decorative de factură barocă târzie, ceea ce presupune contribuţia unor meşteri saşi la realizarea acestuia, situaţie constatată şi la alte edificii din zona Mărginimii Sibiului (Răşinari, Sibiel).

Iconostasul este de zid şi pictat în frescă. Registrul superior îi prezintă pe sfinţii apostoli pe tronuri şi pe Mântuitorul Iisus Hristos Dreptul Judecător în mijloc. Iconografia şi repartizarea scenelor este tradiţionalistă, deşi ne aflăm la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi este caracteristică întregii zone în care au pictat zugravii din Mărginime. O particularitate o constituie tratarea iconografică a bolţii altarului. Aici se găseşte scena ˝Sfintei Treimi˝ în medalion, înconjurată de cete îngereşti. Tratarea acestei scene este de natură apuseană, fiind reprezentaţi Dumnezeu tatăl, Dumnezeu Fiul şi Sfântul Duh, în chip de porumbel.

Importanţa monumentului istoric

Din punct de vedere istoric, aşezământul din Cristian este o mărturie a vechimii existenţei şi continuităţii pe aceste locuri a vieţii sociale şi religioase româneşti, reprezentată de familii de oameni simpli, din popor, care, cu dragoste şi credinţă în Dumnezeu, au ctitorit biserici şi le-au făcut să dăinuie peste veacuri. Dintre primii ctitori ai sfântului locaş, al căror nume îl găsim inscripţionat pe pictura murală amintim pe ˝Efrei, Ioan, Stana, Oprea, Mia, Erniţa, Dia, cu tot neamul lor, Petru Simtea, Jurca, Marina, Vasile, Titori Ioana, Mihai Simion, Oprea Florea, Dobra Dumitru, Maria, Ioana şi Ana Ghişoiu cu fiii, Nic. Jvan, V. Manciu, P. Bâra, J.V. Băşan, J. Mustea, Epitropi: Croşan, G.Bâra şi G. Ghişoiu.˝

Din punct de vedere artistic şi tehnic, pictura originală în frescă de la 1790 şi 1805, chiar dacă prezintă o tratare mai simplistă, mai naivă, fiind o pictură de ţară, are o valoare incontestabilă. De aceea, conservarea şi restaurarea acestei lucrări a trebuit făcută cu înalt profesionalism, prin antrenarea mai multor domenii ale artei şi ştiinţei: conservare-restaurare; istoria artei; arhitectură; arheologie; inginerie; chimie, biologie etc.

Autorii picturii murale

Stan Zugravul (Stan din Răşinari sau Stan, fiul popii Radu, sau Stan Popovici Zugrav), a fost pictor muralist de icoane ce aparţine centrului artistic din Răşinari, cu o bogată activitate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Operele sale sunt răspândite pe cursul mijlociu al Mureşului, în ţinutul Orăştie şi al Sibiului, în Banat sau Braşov, ca şi în partea estică a Munţilor Apuseni. Activitatea sa artistică începe la 16 ani, în 1750, ucenicia făcând-o în centrele artistice ale Ţării Româneşti. În 1752 colaborează la pictarea bisericii de lemn din Sâmpetru de Câmpie, împreună cu copistul de manuscrise cunoscut, Logofătul Matei Voileanu, format la Mănăstirea Bistriţa. În pregătirea sa, pictorul a parcurs un drum firesc de la arta brâncovenească şi post-brâncovenească la o pictură aflată tot mai mult sub incidenţa barocului, prezent într-o manieră specifică în toate provinciile româneşti la sfârşitul secolului al XVIII-lea. După a761, este menţionat împreună cu fratele său Iacov Zugravul, la ctitoria lui Neagoe Basarab de la Curtea de Argeş. Pictând în stilul brâncovenesc, semnează la 1767 mai multe icoane în Scheii Braşovului. După 1770, în special în pictura de icoane se manifestă tendinţe noi, cu elemente de compoziţie şi de decor provenind din arta occidentală, receptate în Banat, unde contactul a fost mai direct. Stan din Răşinari rămâne un tradiţionalist în privinţa ansamblurilor murale semnate de el la Sibiel (1775), Mesentea (1781) şi Cristian (1790).

În ultimul deceniu al secolului al XVII-lea pictează cu un colaborator, Ioan Zugravul, probabil elev. Ucenicul său, pare să fie în legătură de rudenie cu pictorul răşinărean, probabil ginere. Mărturia colaborării între cei doi, se poate desprinde din inscripţia zugrăvită în exteriorul altarului, care,  este astăzi acoperit cu o pictură nouă: ˝1790 Stan Zugrav, Ioan Zugrav˝.

Preoți slujitori

De-a lungul timpului au slujit în sfântul locaş preoţii parohi Ioan Popovici, Dumitru Şurean, Ioan Popa, Constantin Moldovan, Ioan Răceu, Eugeniu Stănescu şi Ioan Avram.

Începând cu 19 decembrie 2010, preot paroh este  Pr. dr. Adrian Roman.

 

 

Pr. Ioan Popovici (1790-1835) cu preoteasa Stana. Numele lui este înscris în spatele strănii cantorului.

Pr. Clement Popovici din com. Sadu (1835-1862). Fiica acestuia, Asinefta, este îngropată în curtea Bisericii.

Pr. Dumitru Şurean din com. Slimnic (1863-1906) cu preoteasa Maria.

Pr. Virgil Pop, paroh pe timpul vacantării parohiei în 1899.

Pr. Ioan Popa din Sălişte (1907-1909); ajuns mai târziu director al Liceului Gheorghe Lazăr – Sibiu. A fost tatăl medicului Tabuc şef al secţiei de Urologie al Spitalului Judeţean Sibiu.

Pr. Constantin Moldovan din Topliţa Română (1910-1920); plecat în funcţia de Consilier Patriarhal la Bucureşti. S-a spus despre el că a fost un apărător al credinţei ortodoxe în special în raport cu catolicismul.

Pr. Ioan Răceu din com. Tilişca (1920-1965) cu preoteasa Paraschiva. S-a născut în 1889 şi a trecut la cele veşnice în 1979. A venit la parohia din Cristian prin transferul său de la o altă parohie, dintr-un sat aparţinător de com. Şibot, jud. Alba.

În timpul primul Război Mondial a fost înrolat ca preot militar fiind cinci luni în mijlocul soldaţilor care au ajuns în Italia. Mormântul lui se găseşte şi azi în cimitirul din curtea Bisericii.

Pr. Eugeniu V. Stănescu din com. Vîrtopu, jud. Olt (1952-2000), şi preoteasa Mărioara, originară din Cristian. Părintele era fiu de preot, iar fratele profesor de Matematică la Orlat. În timpul său au avut loc lucrări de curăţire a picturii, repictare, lucrări interioare şi exterioare pentru întreţinerea locaşului de cult. Mai multe despre activitatea sa în cronologia istoricului Bisericii.

Pr. Ioan Sas din Mag (2000-2001), cu  preoteasa Maria. Va fi viitorul paroh al parohiei Cristian II, nou înfiinţată în comună.

Pr. Ioan Avram din com. Nochrich (2001- 3 sept. 2010) cu preoteasa Eugenia, profesoară în prezent la Boiţa. Vine din Săcădate unde demarase de ani buni lucrări de restaurare şi repictare a picturii bisericii etc. În timpul său se restaurează pictura bisericii de la Cristian şi se repictează pronaosul şi pridvorul. Pictura se afla într-un grad mare de degradare. Se rezugrăveşte exteriorul şi se mobiliează interiorul cu străni noi. Clădirea casei parohiale este renovată aproape în totalitate.

Pr. dr. Adrian Roman din Sibiu (instalat la 19 dec. 2010) cu preoteasa Cristina, diplomat al MAE. Părintele este născut la Sibiu. A urmat studiile liceale la Seminarul Teologic Ortodox din Alba-Iulia, Faculatea de Teologie şi Masterul în Teologie Dogmatică la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu, fiind doctor în Teologie al Universităţii din Fribourg-Elveţia. În 18 sept. 2011 se resfinţeşte biserica.

Cântăreţi mai importanţi: Pipernea Ioan, Jurca Ioan, Matei Gheorghe (anii 50΄-60΄) – str. XI, 91, Vălean Gligor (str. XI, 86), Bighea Ioan (str. XI, 62), Borbil Gheorghe (str. XIII, 41), Oltean Pavel (până în 1974), devenit preot; Stănescu Eugeniu Simion, din 1974 (fiu al părintelui Stănescu şi preot la Corabia), Muntean Vasile, din august 1975 (devenit preot; azi, preot paroh la Sibiu – Vasile Aaron); Băcilă Achim, din 1976, (devenit preot la Sibiu – Hipodrom); Vasile Tomoroga (din oct. 1977), devenit preot în satul Petriş, jud. Bistriţa; Gheorghe Pipernea jr. (str. I), azi cantor în Sibiu; Radu Bâja, din Poiana Sibiului (până în mai 2011); Cosmin Dănilă, din Sibiu (2012-prezent).

Epitropi I şi II: Crişan, G. Bâra şi Gheorghe Ghişoiu (I) (XI, 82) (la 1922); Nicolae Ghişoiu (I), str. XVII, 25 (anii 70΄), Ghişoiu Dumitru (II şi I), str. XI, 112 (din mai 1974), Voicu Vasile (II şi I), str. XIII, 2 (din iulie 1974), Bighea Ioan (II), str. XI, 62,  Pipernea Vasile (I şi II), str. XIV, 9, Pipernea Ioan (I şi II), str. XVII, 21; Mateiu Gheorghe (II) str. XI, 89, anii 90’; Ghişoiu Ion (I), str. IV,16, între 1998-2000, Gheorghe Pipernea (I) (str. XIII, 3), 2002-2013, Ioan Pipernea (II) (str. XIV, 7), iar în prezent Vasile Gligor (I), epitrop din 2002, str. XI, 29;

Crâsnici (paraclisieri şi clopotari): Opriş Nicolae (str. XI, 77); Manciu Vasile (XI, 55), înainte de 1960; Moldovan Ioan (str. XIII, 7B), după 1960; Goţa Nicolae (XIII, 7), din anii 80΄; Popa Vasile (XI, 101); Ion Vălean (str. XIV, 22); Dumitru Beschiu (str. II, 25A) (2003 – prezent)

Şcoala Bisericii:

Aşa cum în Cristian „Şcoala românească” funcţiona mai întâi într-o casă (pe str. XVII) şi în alte părţi avem informaţii despre şcoli româneşti confesionale, adică ale Bisericii, (aşa cum a fost în Cristian cea de pe str. XI, nr. 50), unde orele se desfăşurau sub acoperişul unei şuri de lemn, iniţiator şi conducător fiind preotul din sat. Satul românesc din Transilvania era ctitor de şcoli.

Între 1898-1920 – o grădiniţă-şcoală funcţionează la Cristian pe str. XI, nr. 30, cu program sezonier de vară (aprilie-octombrie) fără a se ţine seamă de confesiune sau limbă pentru o populaţie care la 1900, în Cristian număra 2908 locuitori: 1996 saşi şi 912 români.

În 1907 şcolile confesionale (bisericeşti) româneşti sunt înlocuite cu cele de stat şi intruducerea limbii maghiare era obligatorie. Mitropolitul Ioan Meţianu va protesta împreună cu episcopul evanghelic Fr. Teuch. Cristerenii participă şi ei la protestele de la Sibiu.

Pe lângă biserică, vis-a-vis, a funcţionat şi o Şcoală Confesională Ortodoxă încă dinainte de anul 1900, precum şi o grădiniţă. Numărul copiilor era evident redus. Unii nu erau trimişi la şcoală pentru că părinţii nu obişnuiau, dar şi pentru că erau folosiţi la muncile agricole şi gospodăreşti. Comunităţile nu erau dispuse să cheltuiască prea mult cu preoţii şi învăţătorii calificaţi. Sărăcia şi ignoranţa nu au înlesnit procesul de învăţământ rural din Transilvania. Preoţii şi dascălii au insistat să insufle ţăranilor importanţa educaţiei, a muncii legate de comerţul extins şi folosul muncii spre contribuirea la susţinerea bisericilor şi şcolilor. Gospodarul trebuia să devină mai priceput, mai motivat spre a clădi o familie şi o societate bazată pe hărnicie, progres, valorificarea muncii.

Statul a început să se implice în sprijinul unor comunităţi ce nu-şi puteau clădi şcoli. Biserica seconda autoritatea de stat. Unele şcoli erau case închiriate. Sfântul mitropolit Andrei Şaguna dispunea ca fiecare obşte bisericească să îşi construiască şcoală. Preoţii şi dascălii erau obligaţi să colaboreze cu statul. Se organizau concursuri pentru ocuparea posturilor de preoţi şi dascăli.

Din arhivele Mitropoliei Ardealului, aflăm că în anul 1887 este numit învăţător Ioan Mocean. În 1888 erau instituiţi doi învăţători noi: Ştefan Barb şi Ioan Dordea, ultimul fiu al satului, având încă nepoţi în viaţă, foste cadre didacte aflate în prezent la pensie şi locuind vis-a-vis de clădirea şcolii. Un alt nume de învăţător este cel al lui G. (nelizibil) Pipernea. În acest an parohia îşi realegea Consiliul şi Comitetul parohial.

La anul 1892 avem date despre un învăţător cu numele G. Popoviciu căruia i se măreşte salariul în acel an. În 1893 a avut loc o sistematizare a salariilor învăţătorilor, luându-se mai multe hotărâri, cu aprobarea Arhiepiscopiei cu privire la „pruncii de şcoală”. Langa F. este numit învăţător în1897, iar N. Şurean la anul 1889.

În anul 1894 sunt semnalate mai multe neajunsuri la şcoală şi divergenţe între un învăţător (Dordea Ioan) şi părinţi.

În anul 1896 va urma o altă sitematizare a salariilor învăţătorilor.

Alte disensiuni la şcoală apar legate de un alt învăţător: Ioan Langa, în 1898. Se cere instituirea ca învăţător a lui G. Iacob. Este anul în care parohia devine vacantă şi se reconstituie organele bisericeşti. În acest an, 1898, se vorbeşte despre zidirea şcolii. Paroh este Dumitru Şurean.

În anul 1899 învăţătorii şcolii şi personalul didactic sunt schimbaţi şi se hotăreşte o nou repartiţie a salariilor acestora. Ieronim Nemeş va fi unul dintre noii învăţători concomitent cu introducerea unui paroh pe nume Virgil Pop în timp ce în parohie au loc schimbări disciplinare.

În anul 1909 şcoala şi grădiniţa sunt refăcute după un plan al arhitectului Zamfir, cu etaj, pe temelia vechii şcoli. Este cunoscut şi un alt arhitect: Cornea. Dacă în 1867 erau doi învăţători, în 1933 şcoala funcţiona cu trei, iar din 1940 cu patru învăţători. În acelaşi an se construieşte dispensarul de pe str. IV, nr. 15 şi clădirea Primăriei (str. I, 1), dar şi clădirea şcolii mari (săseşti).

 Casa parohială

Este construită în anul 1866, în vremea păstoririi preotului Dumitru Şurean. Se află la depărtare de 4 case de biserică, pe str. XIII, la nr. 1. Este construită din piatră şi cărămidă şi acoperită cu ţiglă, având 3 încăperi principale, pridvor şi pivniţă. La casa parohială este amenajată în curte şi o încăpere ce găzduieşte bibliteca parohială şi arhiva şi multe obiecte gospodăreşti. O colecţie de obiecte vechi legate de trecutul bisericii şi al comunei este expusă celui care-i trece pragul.

Biblioteca parohială numără un număr de câteva sute de cărţi, reviste şi ziare. Se află într-un loc special amenajat din curtea casei parohiale, alături de alte obiecte „ostenite” (vechi) care vorbesc despre viaţa şi cultura zonei. Spre păstrare, parohia are şi obiecte de cult sau bisericeşti care au fost folosite în biserica parohiei sau în altă parte în secolele trecute. De asemenea anumite manuscrise păstrate, de secol XIX, vorbesc despre oamenii locului şi modul lor de viaţă.

Unele dintre cărţi şi obiecte sunt de la jumătatea secolului al XIX-lea. Altele mai vechi au fost trimise arhivei mitropolitane de la Sibiu.

Documente:

După unele mărturii, în 1916 arhiva parohiei este distrusă în timpul războiului. Se pare că în 1971 cele mai vechi documente erau legate de registrele de Botez, Cununie şi Înmormântare, începând cu anul 1814. Hrisovul vechi, în scriere chirilică de mână, din Sfânta Masă trimis la Mitropolie în 2011, este încă de negăsit după depunerea lui în vederea arhivării.

Troiţele:

Prima troiţă se află în curtea Bisericii. Datează din 1915 şi este restaurată în 2011. Este construită din lemn de stejar, masiv. A fost cioplită cu barda şi s-au folosit cuie fabricate manual de un fierar. În prezent este pictată pe ambele părţi înlocuindu-se table pictate şi aplicate pe cruce în anii 70’. Ea este specifică locului.

 

A doua troiţă este din anii 70’ sau mai veche, este o copie a primei şi este restaurată în 2013. Ea se află în mijlocul cimitirului mare.

O altă troiţă a fost construită din lemn lângă „punte”, în vecinătatea Căminului cultural, după anii 90’ plecându-se de la tipare din zona Mărginimii.

 Monumentul eroilor: se află construit în incinta Bisericii, din anul 1930, lângă cimitirul din curte şi este închinat eroilor din Primul Război Mondial (1914-1918). Este restaurat în iunie 2011 de către Ion Zugravul (Ioan Fleşeriu) din Apoldu de Jos/Sibiu, care reface şi înscrisul cu cele 44 de nume de eroi: Gheorghe Berbescu, Ilie Berbescu, Miron Berbescu, Ioan Balu, Gheorghe Boica, Nicolae Brădescu, Vasile Bighea, Cosman Cascu, Ioan Câmpean, Ioan Dragomir, Gheorghe Dragomir, Gheorghe Ghişoiu, Ioan Ghişoiu, Petru Ghişoiu, Iosif Jurca, Gheorghe Jurca, Ilie Jurca, Miron Manciu, Gheorghe Manciu, Ioan Mărunţel, Nicolae Hanzu, Dumitru Ştefan, Nicolae Mărunţel, Ioan Muntean, Ioan Ocner,

Vasile Ocner, Vasile Popa, Dumitru Popa, Rusalim Pâşu, Ioan Pâşu, Gheorghe Pipernea, Nicolae Pipernea, Gheorghe Stoican, Gheorghe Şurean, Petru Urs, Lazăr Vălean, Ioan Ghişoiu, Petru Dragomir, Dumitru Voina, Petru Bighea, Petru Bogdan, Sădean Moisă, Ilie Muntean, Vasile Pipernea.În al doilea Război Mondial trec în rândurile eroilor 123 de cristereni, iar alţi 51 sunt trimişi la muncă în Rusia. Alte 348 de persoane vor fi trimise în Rusia în 1945.

Un monument spre cinstirea lor este ridicat în faţa primăriei.

 Alte proprietăţi:

Parohia noastră a avut în proprietate un imobil din anul 1850, pe str. XI, nr. 30 ca o donaţie din partea Consiliului comunal 102/930, în 1931 (CF 5746, nr. Top. 618/1). Avea 4 încăperi, iar proiectul casei este spre păstrare la parohie. La nord se afla Grădiniţa de copii, la est fam. V. Stanciu, iar la sud şi vest drumuri. Avea un teren de 290 Mp. (CF 4746, nr. Top. 618/1) ca donaţie din 1931 (nr. act 5593/1931). Prin hotărârea Consiliului Popular al comunei Cristian, clădirea, „Casă de cultură” este solicitată pentru transfer de la Biserică la Stat. Printr-un proces verbal din 4 iunie 1972, al unei întruniri formale a Adunării Parohiale, clădirea este cedată în favoarea Statului pentru scopuri culturale. Procesul verbal nu a fost semnat decât de către preşedintele Consiliului Parohial, preotul.

Se pare că parohia mai deţinea încă pe la mijlocul secolului XX şi o şcoală pe str. XVII şi posibil o altă clădire de şcoală pe str. XI, la nr. 50.

Pe lângă terenul casei parohiale (curte şi grădină), avute din vechime, respectiv cimitirul şi curtea bisericii, parohia mai deţine din vechime cimitirul „de sub vii” cu o suprafaţă de 11.127 Mp. (CF 993, nr. top. 6298).

În 2007 parohia avea 5 hectare de teren arabil atribuite prin titlu de proprietate în 2005. A fost vândut un teren pentru completarea sumei datorate lucrărilor de restaurare de la biserică din anul 2008. Un alt teren a fost luat prin decizia guvernamentală (2011) din pricina traversării autostrăzii Sibiu-Orăştie pe suprafaţa acestuia. Despăgubirile băneşti nu au fost încă primite.

În prezent parohia mai deţine în proprietate 3 hectare de teren arabil pe care le administrează împreună cu cealaltă parohiei din comună.

Secolul al XX-lea

 Alte activităţi ale parohiei afară de unele deja amintite mai sus:

1973 – 25 martie – colectă pentru ajutorarea bisericii prăbuşite din Ucea de Jos

1974-1976 – se înlocuieşte gardul de lemn care împrejmuieşte curtea Bisericii cu un altul de plasă de fier şi sârmă şi stâlpi de beton.

– lucrări de reparaţie la casa parohială: refacerea reţelei electrice; demolarea cuptorului de pâine; refacerea hornului, ancorarea zidurilor cu chei de legătură din fier, lucrări de sub-zidire, tăvănitul bucătăriei şi construirea unei sobe de teracotă, instalaţii sanitare, repararea şurii

1979 – construirea remizei în cimitirul mare pentru adăpostirea carului mortuar.

1980 – reparaţii la trepte la casa parohială

– se propune o a III-a intrare în cimitir, pentru carul mortuar

1983 – reparaţii la gardul şi poarta Bisericii

– repararea şi revopsirea carului mortuar

1984 – repararea şi confecţionarea gardurilor din beton la cimitirul mare.   

Secolul al XXI-lea

Între anii 2008-2010, cu binecuvântarea IPS Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, prin grija părintelui Ioan Avram şi sprijinul direct al primăriei, primar fiind Ioan Seuchea, a epitropilor Gligor Vasile şi Pipernea Gheorghe şi cu ajutorul enoriaşilor s-a restaurat pictura veche a bisericii, s-au repictat pronaosul şi pridvorul şi au fost reînoite strănile, iar biserica a fost zugrăvită. Lucrarea a fost coordonată de pictorul restaurator Mihai Bârhală şi reprezintă cel mai amplu şantier din ultimele decenii, implicarea financiară fiind foarte ridicată.

În aceşti ani lucrări majore de reabilitare şi amenajare au avut loc şi la casa parohială care a fost refăcută la exterior. Afară de acoperiş, iar la interior în proporţie de 80% (cu aproximaţie), casa devenind locuibilă. A fost instalată şi încălzirea centrală şi parchetate trei încăperi. Tâmplăria PVC la ferestre şi la două încăperi a fost pusă tot în aceşti ani.

Tradiţii:

Ieşirea la holde (Rusalii –Pogorârea Duhului Sfânt) – sătenii ies în holde, împreună cu preotul, după slujbă, la binecuvântarea şi sfinţirea culturilor.

Craii (ziua de Crăciun)- copii şcolari, îmbrăcaţi în haine populare şi care joacă sceneta Irozii în biserică, după Sfânta Liturghie.

Junii sau Ceata căluşerilor – Sărbătorile de iarnă. Tineri în port popular specific colindă satul cântând şi jucând pe la casele oamenilor. Sunt prezenţi şi la slujbele Bisericii şi sunt implicaţi în organizarea slujbei de Bobotează (Botezul Domnului-6 ian.)

Maslul „bolnavilor” (Duminica a doua din Postul Mare). Credincioşii se strâng la Biserică pentru a se ruga şi a face o colectă pentru ajutorarea unui bolnav din parohie.

Cina”. Are loc seara, în pamite (clădire la intrarea în curtea Bisericii) după Denia celor 12 Evanghelii din Joia Mare. La ea participă preotul împreună cu bărbaţii care au luat parte la slujbă. Se binecuvintează o parte din pâinea caldă adusă pentru „păştiţe” şi vinul. Preţ de câteva minute se consumă cele aduse din partea familiei care „donează Paştile”.

Alte tradiţii legate de sărbătorile religioase: împodobirea bradului de Crăciun, în biserică; junii la Biserică şi la casa parohială în a treia zi de Crăciun şi Balul Junilor şi „aruncatul fetelor” în seara aceleaşi zi; Balul „seniorilor” din Cristian (a patra zi de Crăciun); ieşirea la râu (Cibin) a celor două parohii şi sfinţirea împreună a apei de Bobotează; ş.a.m.d.

Tradiţii legate de botez, nuntă, parastase, înmormântare: împodobirea unui „pom” (crenguţă de măr) deasupra pâinii aduse pentru parastas; încadrarea porţilor Bisericii şi porţilor caselor fetelelor necăsătorite cu mesteacăni în sâmbăta Rusaliilor. Încadrarea intrării casei unde locuieşte un viitor mire sau o mireasă cu mesteacăni sau brazi; ducerea sălciilor (crenguţe înmugurite) sfinţite din ziua Floriilor, la mormintele din cimitir, târguri; ş.a.m.d.

Tradiţii culinare locale şi tradiţii legate de zile sau perioade ale anului: ciorba de macriş cu carne de miel, hencleşul, prescura pe vatră, plăcinta cu ceapă etc.; „bătaia” cu leuştean şi agăţarea lui porţi după Înălţarea Domnului; ouăle roşii vopsite cu coajă de ceapă şi frunze din curtea Bisericii;

 Vătăşia. Este o asociere a câtorva zeci de familii de o stradă sau două în vederea sprijinului reciproc, în special (în prezent) financiar în caz de deces, incendiere a casei etc. Se reunesc anual pentru treburi administrative şi pentru organizarea unei cine (petreceri) festive între vecini.

Fotografii de arhivă:

Pr. Ioan Avram la instalarea în parohie (anul 2000) şi la scurt timp înaintea trecerii sale timpurii la Domnul (2010):

Pr. Eugen Stănescu, la vizita pastorală a PS Visarion:

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s